Despre autism

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări neuro-psihice și de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Termenul ”spectru” reflectă gama dificultăților și particularităților tulburărilor de tip autist: dificultăți de dezvoltare a abilitătilor sociale, a limbajului receptiv și expresiv, comportamente repetitive, stereotipii care se manifestă diferit de la un copil la altul.

Aceste tulburări prezintă o largă varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncţionalităţi de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Cauzele specifice sunt încă necunoscute. 

Persoana care prezintă tulburări pervazive de dezvoltare de­monstrează dificultăţi în mai multe arii de dezvoltare şi nu doar în  anumite segmente specifice, iar efectele produse de dificultăţile dintr-o anumită arie au efecte negative asupra dezvoltării altor zone, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici şi trăsături.

Autismul este prezent încă de la naştere şi se păstrează pe durata întregii vieţi. Poate avea două tipuri de debut:

  • autismul poate fi observat încă din primul an de viata; sau

  • autismul se instalează în jurul vârstei de 2-3 ani, iar copilul, care până la această vârstă a avut o evoluţie normală, pierde achiziţiile (cognitive, de socializare, comunicare) şi încep să manifeste şi comportamente repetitive şi autostimulări.

Posibile semne ale autismului la copiii mici:

  • 6 luni – lipsa zâmbetului social sau a expresiilor de bucurie, direcționate către adulți.
  • 6 luni – contact vizual limitat sau absent.
  • 9 luni – absența manifestărilor vocale, a zâmbetelor sau altor comportamente non-verbale, direcționate către părinte.
  • 12 luni – prezenta ecolaliei, respectiv repetarea insistenta a silabelor „la-la” ca sterotipie verbală.
  • 12 luni – copilul nu răspunde la nume când este strigat, nu se uită in direcția respectivă.
  • 16 luni – absența cuvintelor.
  • 24 luni – nu folosește cuvinte cu semnificație, absența propozițiilor sau asocierilor din două cuvinte, cu sens (ex. mama – bobo).

Caracteristicile copilului cu autism

Există o serie de manifestări timpurii cracteristice TSA (Tulburare de Spectru Autist), printre care se numără următoarele:

  • copilul nu scoate sunete nearticulate şi nu arată cu degetul până la vârsta de un an;

  • copilul nu rosteşte nici un cuvânt până la vârsta de 16 luni;

  • copilul nu leagă două cuvinte până la vârsta de doi ani;

  • nu răspunde la nume sau la solicitările adultului (decât când “vrea”) ;

  • pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere;

  • nu se uită unde i se arată şi nu se uită la adult dacă vrea ceva de la el;

  • poate tolera alţi copii în jurul său dar nu interacţionează efectiv cu copiii;

  • pierde din abilităţile de comunicare şi din cele sociale pe care le-a dobândit;

  • protestează în momentul în care i se cere ceva şi se insistă pentru primirea unui răspuns;

  • jocul are un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc );

  • nu este atras de jucării ci mai degrabă de sticle goale, sfori, pungi etc.;

  • nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge, le scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc);

  • prezintă tulburări senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a pipăi, iar alte ori prin refuzul de a intra în contact cu anumite texturi, de a gusta anumite alimente etc;

  • poate avea comportamente stereotipe: înşiră şi aliniază obiecte, se învârte ori flutură mâinile sau obiecte mici etc..

  • merge pe vârfuri, ori are mişcări bizare ale mâinilor şi ale corpului;

  • repetă la nesfârşit sunete, cuvinte, propoziţii din desene animate, reclame tv etc);

  • nu zâmbeşte;

  • are dificultăți în întelegerea emoțiilor celor din jur;

  • se opune schimbărilor şi insistă să rămână la lucrurile cu care s-a obişnuit şi la vechile comportamente;

  • prezintă manifestări prin care îşi face lui însuşi rău, lovindu-se (cu capul de anumite obiecte sau cu pumnii) sau muşcându-se de mână;

  • nu pare să se teamă de pericol sau de durere;

  • nu-i place să fie îmbrăţişat,mângâiat sau atins;

  • este hipo- sau hiperactiv;

  • are un somn mai puţin obişnuit(deificultăţi în a adormi sau nu doarme bine noaptea);

  • mănâncă selectiv, doar anumite preparate;

  • este ataşat în mod deosebit de o anumită jucărie, respectiv de un anumit obiect.